Stau de multe ori...si ma gandes profund la multe lucruri. La viata mea, la a celorlalti si la diferite probleme ce exista. Uneori am impresia ca ele ma depasesc. Am impresia ca nu voi putea zambii sau bucura. Aceste ganduri ma cuprind si devin din ce in ce mai intense pana cand ajung sa cred ca nu voi putea sa le inving. Dar exact atunci...exact in acele momente... apari tu. Nu stii despre cine vorbesc? Despre tine. Tu cel care imi esti prieten adevarat si nu ma lasi niciodata sa cad. Tu care imi readuci aminte indirect sau chiar direct de cine sunt. Tu care imi aduci indirect zambetul pe buze atunci cand el refuza sa apara. Nu am multi prieteni asa..si uneori ei apar acolo unde nu te gandeai ca vor aparea. Ei apar dintre persoanele la care nu te asteptai. Chiar daca nu sunt mereu cu tine...ei te au mereu in inima lor. Chiar daca nu iti pot spune mereu ce simt si chiar daca nu pot fi mereu fizic cu tine, ei se gandesc la tine si chiar uneori sufera cand stiu ca tu nu esti bine. Sunt aceia care nu spun nimic ci doar inchid ochii si simt exact ceea ce simti tu iar apoi plang cu tine. Dar cel mai important lucru e ca dupa ce plang cu tine, iti zambesc si au puterea de a crede in tine. Ei stiu ca odata tu ai fost cel care i-a ridicat si a crezut in ei. Prietenii adevarati nu te vor parasii niciodata orice ar zice lumea despre tine si orice s-ar intampla. Dar aici,acum...ma referam la o persoana anume care indirect...mi-a readus zambetul. O persoana pe care nu o cunosc de foarte multa vreme si totusi simt ca o stiu de atata timp. E exact cum am spus. Prietenii pot aparea de unde nici macar nu te astepti si exact in clipele cand ai nevoie. Si pentru acest lucru vreau sa spun... Multumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu