Era un baiat cam de-o varsta cu mine. Era imbracat cat de cat decent,iar la mana dreapta si cap avea o cate o vanataie. M-am uitat mai bine la el si am observat ca avea o lovitura destul de serioasa la cap.
Analizandu-l mai bine am vazut ca avea ceva scris pe piept.
Avea scris urmatoarele lucruri:
<< Un job bun,masina,o familie si fericire>>
Am ramas putin nedumerit. Acum chiar nu mai intelegeam deloc ce se petrece.
Putin mai incolo de el era o fata satena care mi-a atras atentia. Era putin diferita de restul fiindca era mai luminoasa la fata. M-am tarat incet pana aproape de ea.
Mi-am ridicat ochii si am privit-o. In clipa aceea,fata mea a incremenit,inima a inceput sa imi bata tare...iar ochii au ramas atintiti asupra ei.
Respira!!!
Am privit mai atent si da...chiar daca o facea foarte incet dar respira.
In momentul acela am simtit ca pot sa ma ridic.Am pus din nou ambele maini pe sol si dintr-o singura impingere am reusit sa ma ridic in genunchi.
Era atat de dureros incat am ametit prima data dar incet incet am incercat sa ma stabilizez.
Am atins-o usor pe fata. Apoi i-am luat pulsul.
Inima mea a tresarit cand am simtit prima bataie.Avea puls.Batea incet dar il simteam.
Nu stiam ce sa fac.Vroiam sa o trezesc cumva.Ma gandeam ca poate stie de ce eram aici si ce s-a intamplat.Pe moment ea,era singura mea sansa.
Am strigat usor catre ea : Hei...Hei.... Trezeste-te te rog!
Trezeste-te! Esti singura speranta a mea acum. Te rog!
Am incercat mai multe ore sa o trezesc dar in zadar. Parea cuprinsa de un somn adanc.
Am inceput sa plang. Pur si simplu nu imi venea sa cred ce se intampla. Nu stiam ce sa fac si unde ar trebuii sa ma duc.
Ma uitam in jurul meu si toti erau la fel de tacuti si incremeniti. Era o priveliste atat de dezolanta.
Obosit,trist si indurerat m-am culcat incet langa aceea fata asteptand si sperand ca in cele din urma sa se trezeasca.
Nu dupa mult timp de asteptat am simtit o miscare langa mine. Imediat am tresarit.
M-am intors catre ea si am observat ca misca din mana si din ochi. M-am ridicat imediat in genunchi , am prins-o de mana si i-am spus
Haide, Poti sa o faci! Am incredere ca te vei trezii! Te rog!
Incet incet a intredeschis ochii si s-a uitat la mine.
Cu o voce foarte inceata mi-a soptit:
Nu stiu cine esti,dar iti multumesc!
Eu i-am raspuns:
Nu ai de ce sa imi multumesti.Eu sunt cel care trebuie sa iti multumeasca fiindca ai reusit sa te trezesti.
Imediat m-a intrerupt si a zis:
Gresesti! Daca nu iti simteam inima ta batand langa mine nu as fi reusit niciodata sa ma trezesc. Ai stat aici si nu mai parasit cum au facut toti. Ai sperat,ai ramas si ai avut incredere ca ma voi trezii.Iti multumesc atat de mult!
In ochii mei imediat s-au adunat niste lacrimi dar nu le-am lasat sa cada fiindca nu vroiam sa vada asta.
Am ridicat-o incet de jos si am sprijinit-o de mine.
Era atat de slabita incat mi se parea ca pe mine nu statea nimic. Stand asa,am observat in departare 2 umbre care veneau catre noi. Pe masura ce se apropiau mi-am dat seama ca erau 2 caini negri. Nu,erau prea mari pentru niste caini. Imediat mi-am dat seama ca nu sunt nici pe departe caini ci mai degraba lupi.Aratau atat de inspaimantator. Blana lor era atat de neagra,zburilita si curgea parca un lichid din ea.Aveau ochii mari si rosii iar fata lor era plina de cicatrici. Labele lor lasau urme de sange pe unde calcau iar lanturile ce le aveau amandoi la labe scoteau un sunet infiorator.Am ramas incremenit vazand ca se apropiau de noi. Sau oprit la primul om ,au sarit cu o furie de nedescris asupra lui si au inceput sa il devoreze ca si cum nu ar fi manacat de mult mult timp.Sunetul oaselor care se sfarmau in dintii lor ma ingrozea atat de tare incat simteam ca asta e sfarsitul. Dar dintr-o data mi-am adus aminte ca nu sunt singur. M-am uitat catre fata pe care tocmai reusisem sa o trezesc.M-am uitat lung la ea apoi am luat-o langa mine si i-am soptit incet. Orice ai face inchide ochii si nu scoate nici un sunet. Tine-te de mine bine si nu intoarce capul in spate.
In timp ce lupii devorau una cate una din acele persoane,eu mi-am adunat toate puterile ,am luat in brate acea fata si cu toata durerea m-am ridicat in picioare.Dar din cauza durerii am scos un oftat si am atras atentia lupilor.Imediat acestia 2 au lasat totul jos din gura si au ramas atintiti cu privirea la mine.
M-au privit in ochi,iar eu la randul meu ii priveam in ochi.
Am inceput sa respir din ce in ce mai repede.
Se uitau la mine cu niste ochi mari,cu gura deschisa incat vedeam cum li se prelinge saliva si sangele pe blana in jos.
Cateva clipe bune am ramas pe loc si ne-am observat unii pe altii. Parea o eternitate. In momentul acela singurul meu gand era: Orice s-ar intampla trebuie sa salvez aceasta fata cu pretul vietii mele.
M-am intors cu spatele si am inceput sa alerg.Din ce in ce mai tare.La fiecare pas facut,fiecare miscare simteam cu oasele si muschii mi se rup in mii de bucati. Mi se parea ca nu inaintez deloc desi fugeam cat puteam eu de tare.
In spate auzeam zgomotul cumplit al lanturilor apropiindu-se. Voi reusii oare sa o salvez si sa supravietuiesc? Sau asta sa fie sfarsitul?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu