As dorii sa fac o paranteza referitor la tot blogul meu si sa postez acum una dintre poeziile scrise mie de catre un prieten scump si drag al meu. Am dorit din tot sufletul sa postez acest lucru pe blogul meu asa ca iata cum suna poezia...
Stiam ca vom fi prieteni,dar nu asa legati
Ne intelegem bine,de parca-am fi doi frati
Noi doi,unul de altul,vesnic incantati
Rezum in doua cuvinte,prieteni adevarati
Placerea de-a avea,un prieten ca si tine
Compar cu-ntepaturile a o mie de albine
Da,e dureros,dar este si frumos
Raman cu mierea de albine,mama ce gustos!
Ascuns dup-aparente,credeam la inceput
Ca esti un baiat simplu,nediferit ,dar NU!
Erai chiar picatura ce aducea schimbarea
Picatura cea mica ce schimba toata marea!
Umbrit de cei din jur,umbrit cu suferinta
Aveai nevoie disperata de-un prieten ca si Mita
Incerc sa iti ofer,ceea ce n-ai avut
De-acum o sa-ti ofer,din ce in ce mai mult
Tu stii si stiu si eu,la bine si la greu,
De suntem impreuna,va fi bine mereu
De-i soare,de-i furtuna sau viscol apasator,
Un lucru il stiu sigur,in tine-am ajutor
Esti diferit,putin ciudat si greu de inteles
Dar mie-mi place sa iti zic:,,Baiatul cel ales"
Am inceput sa scriu aici cam tot ce mi-a venit mie
Am incercat sa exteriorizez,sa pun totul pe hartie
Sper sa-ntelegi ca tot ce-am scris,este adevarat
Si te iubesc asa cum esti,minune de baiat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu