Intre sentimente!

Fericirea. Un sentiment atat de minunat. Imi era dor sa simt asta in adancul inimii mele. Si totusi...credeam ca daca ajung sa fiu fericit voi fi bine. Dar de ce simt acest sentiment de durere si teama inca in mine? Mi-e teama sa nu pierd. Sa nu pierd ceea ce iubesc. E ca o lupta continua pentru mine.... Simt ca nu merit ceea ce iubesc si de aceea incerc sa ma ridic mai mult si mai mult la nivelul in care sa simt intr-adevar ca merit. Chiar si asa...simt ca sunt o persoana ce face prea putin pentru persoana iubita. Ma doare.De aici apare durerea observ. Mai e si teama de a nu pierde.
 Iubirea. Ce e ea de fapt? Ce e iubirea adevarata de fapt? Ma face fericit..dar in acelasi timp de ce ma face sa lupt ca si cum in urmatoarea clipa as pierde daca m-as opri? Iubirea adevarata ar trebuii sa fie ceva ce nu are o conditie speciala pentru a exista. Ar trebuii sa fie iubire neconditionata. Te iubesc pentru ca te iubesc.Ma iubesti pentru ma iubesti!  Dar atunci..de ce..eu....simt aceasta iubire ca pe ceva ce trebuie sa castig? Eu sunt eu.Cu calitati si defecte. Gresesc fiindca nu sunt o persoana perfecta dar in acelasi timp arat cu toata fiinta si puterea mea cand iubesc pe cineva. Sunt intre 2 sentimente foarte puternice pentru mine. Simt iubire foarte mare dar in acelasi timp si o tristete profunda ca nu as vrea sa pierd. Simt fericirea...dar simt si dezamagirea care ar putea sa vina. De ce simt asta? Nu ar trebuii sa simt asta daca persoana pe care o iubesc ma iubeste cu adevarat. Daca intr-adevar e iubire neconditionata. Poate sunt o persoana care nu va fi iubita niciodata cu adevarat. Inima mea simte cand e iubita si cand nu. Dar uneori e greu sa iti dai seama chiar si de acest lucru. Sunt sigur doar de 2 lucruri.
Iubesc cum nu am mai iubit niciodata pana acum si sunt decis sa lupt cum nu am luptat niciodata.
Nu vreau sa renunt fiindca eu..sunt un luptator. Voi incerca sa arat tot ce am in inima..sa fiu eu insumi si sa dau tot ce am mai bun.Daca la final voi pierde din nou.... inseamna ca nu am meritat!